Ştiai că magazinele IKEA sunt special construite pentru a te face să te trezeşti la casa de marcat nu doar cu patul dorit, dar şi cu o nouă biblioteca sau cu o grămadă de mărunţişuri pentru bucătărie? Sau că dacă intri într-un supermarket cu un căruţ, vei face alegeri mai inspirate decât dacă mergi cu un coş? EVZ îţi prezintă cinci studii mai puţin obişnuite care explică într-o anumită măsură comportamentul consumatorului.
1. Magazinele IKEA sunt special construite pentru a te face să cheltuieşti cât mai mult
Vrei să ajungi la sectorul cu articole de împachetat, dar te învârţi de ceva vreme prin sectorul cu lenjerie de pat? Stai liniştit, nu eşti singurul care se pierde prin magazinele retailerului suedez. Potrivit lui Alan Penn, directorul Centrului pentru Realitatea Virtuală de la Universitatea din Londra, magazinele IKEA sunt contruite ca nişte labirinte cu scopul de a ţine clienţii cât mai mult înăuntru, informează Daily Mail.
Structura labirintică a magazinelor IKEA şi marfa bună şi ieftină le aduc anual suedezilor un profit de câteva miliarde de dolari. IKEA are, în prezent, 283 de magazine în 26 de state şi a avut, anul trecut, un profit de circa 2,61 miliarde de euro.
2. Luxul este afişat cu mai multă ostentaţie pe timp de criză
Doar pentru că de câţiva ani întreaga lume se confruntă cu o criză economică profundă nu înseamnă că firmele de lux vor crea produse pe care logo-urile lor să fie cât mai mici astfel încât bogaţii să nu afişeze cu ostentaţie bunuri care ar putea costa chiar cât salariul pe un an întreg al unui om obişnuit.
Între ianuarie 2008 şi mai 2009, potrivit The Time, cei de la Gucci şi Louis Vuitton au mărit suprafaţa destinată logo-urilor. Retailerii de lux au pierdut în ultimii ani doar consumatori care nu-şi permiteau produsele lor de la bun început şi care, de multe ori, apelau la un credit pentru nevoi personale pentru o astfel de achiziţie. Ei erau doar aşa-numiţii clienţi aspiraţionali. Prin urmare, astăzi, produsele de lux vorbesc mai mult ca niciodată despre potenţa financiară a celor care le afişează.
Doar un sfert dintre cei cu adevărat bogaţi s-au gândit de două ori înainte de a-şi adăuga o nouă geantă Gucci la colecţie, locul lor fiind, însă, luat de tineri. Copiii milionarilor de astăzi cumpără produse de lux de parcă nu a existat nicio criză, astfel că profiturile retailerilor nu au de suferit.
Potrivit lui Ed Jay, vice-preşedinte senior la American Express Business Insights, 36% dintre vânzările mărcilor de lux sunt datorate tinerei generaţii, în parte şi datorită site-urilor care oferă reduceri sustanţiale la astfel de produse. O treime dintre cumpărători aparţin generaţiei X (persoanele născute între anii 1965-1980) şi doar 10% aparţin generaţiei Y (cea care a urmat generaţiei X), informează Bloomberg.
3. Facem alegeri inteligente atunci când alegem un căruţ, şi nu un coş pentru cumpărături
Consumatorii iau decizii mai bune privind achiziţia de bunuri atunci când au un cărucior în care să-şi pună cumpărăturile, şi nu un coş. Acest lucru este strâns legat de stresul pe care îl provoacă greutatea coşului. Astfel, în loc să stăm şi să comparăm produsele, să ne uităm care sunt cele mai sănătoase, vom căuta să terminăm cât mai repede cumpărăturile şi vom alege mâncarea care ne va oferi cea mai mare plăcere la consum. Cel puţin asta susţine un grup de cercetători europeni.
1. Magazinele IKEA sunt special construite pentru a te face să cheltuieşti cât mai mult
Vrei să ajungi la sectorul cu articole de împachetat, dar te învârţi de ceva vreme prin sectorul cu lenjerie de pat? Stai liniştit, nu eşti singurul care se pierde prin magazinele retailerului suedez. Potrivit lui Alan Penn, directorul Centrului pentru Realitatea Virtuală de la Universitatea din Londra, magazinele IKEA sunt contruite ca nişte labirinte cu scopul de a ţine clienţii cât mai mult înăuntru, informează Daily Mail.
Structura labirintică a magazinelor IKEA şi marfa bună şi ieftină le aduc anual suedezilor un profit de câteva miliarde de dolari. IKEA are, în prezent, 283 de magazine în 26 de state şi a avut, anul trecut, un profit de circa 2,61 miliarde de euro.
2. Luxul este afişat cu mai multă ostentaţie pe timp de criză
Doar pentru că de câţiva ani întreaga lume se confruntă cu o criză economică profundă nu înseamnă că firmele de lux vor crea produse pe care logo-urile lor să fie cât mai mici astfel încât bogaţii să nu afişeze cu ostentaţie bunuri care ar putea costa chiar cât salariul pe un an întreg al unui om obişnuit.
Între ianuarie 2008 şi mai 2009, potrivit The Time, cei de la Gucci şi Louis Vuitton au mărit suprafaţa destinată logo-urilor. Retailerii de lux au pierdut în ultimii ani doar consumatori care nu-şi permiteau produsele lor de la bun început şi care, de multe ori, apelau la un credit pentru nevoi personale pentru o astfel de achiziţie. Ei erau doar aşa-numiţii clienţi aspiraţionali. Prin urmare, astăzi, produsele de lux vorbesc mai mult ca niciodată despre potenţa financiară a celor care le afişează.
Doar un sfert dintre cei cu adevărat bogaţi s-au gândit de două ori înainte de a-şi adăuga o nouă geantă Gucci la colecţie, locul lor fiind, însă, luat de tineri. Copiii milionarilor de astăzi cumpără produse de lux de parcă nu a existat nicio criză, astfel că profiturile retailerilor nu au de suferit.
Potrivit lui Ed Jay, vice-preşedinte senior la American Express Business Insights, 36% dintre vânzările mărcilor de lux sunt datorate tinerei generaţii, în parte şi datorită site-urilor care oferă reduceri sustanţiale la astfel de produse. O treime dintre cumpărători aparţin generaţiei X (persoanele născute între anii 1965-1980) şi doar 10% aparţin generaţiei Y (cea care a urmat generaţiei X), informează Bloomberg.
3. Facem alegeri inteligente atunci când alegem un căruţ, şi nu un coş pentru cumpărături
Consumatorii iau decizii mai bune privind achiziţia de bunuri atunci când au un cărucior în care să-şi pună cumpărăturile, şi nu un coş. Acest lucru este strâns legat de stresul pe care îl provoacă greutatea coşului. Astfel, în loc să stăm şi să comparăm produsele, să ne uităm care sunt cele mai sănătoase, vom căuta să terminăm cât mai repede cumpărăturile şi vom alege mâncarea care ne va oferi cea mai mare plăcere la consum. Cel puţin asta susţine un grup de cercetători europeni.
text: realitatea.net
foto: tampabay.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu